Ecosistemele de turbărie sunt formațiuni biologice specifice, care ocupă suprafețe relativ restrânse. Sunt deosebit de valoroase, deoarece găzduiesc numeroase specii de plante şi animale relicte, strict dependente de acest tip de habitat. De asemenea, zăcământul turbos este un adevărat tezaur de fosile din care poate fi reconstituită istoria vegetației, faunei şi climei. Speciile tipice şi caracteristice acestor sisteme au exigențe speciale față de factorii de mediu, ceea ce le face să fie deosebit de sensibile la schimbările înregistrate la nivelul factorilor abiotici limitativi, ce includ aprovizionarea cu apă, pH-ul apei şi al substatului şi cantitatea de material organic.

Drenarea, transformarea lor în terenuri agricole, păşunatul şi cositul intensiv, incendierea, extragerea turbei, etc. sunt numai câțiva dintre factorii antropici care periclitează buna funcţionare a acestor sisteme deosebit de fragile, care se adaugă la factorii abiotici menționați mai sus.

La nivel global, turbăriile stochează aproximativ o jumătate din rezerva de carbon a solului prin capacitatea de a absorbi şi stoca pe termen lung bioxidul de carbon atmosferic. De aceea sunt cosiderate a avea un rol major în moderarea schimbărilor climatice.

Drenarea turbăriilor, urmată de eliberarea masivă de bioxid de carbon şi gaz metan, poate avea un impact major asupra încălzirii climei şi a schimbărilor climatice. Studiile au demonstrat că turbăriile drenate din zona temperată eliberează prin oxidarea turbei aproximativ 25 tone de bioxid de carbon per hectar anual (Șotropa, 2010). Se estimează că în ultimii 10.000 de ani bioxidul de carbon atmosferic stocat în turbării a redus temperatura globală cu aproximativ 1.5-2˚C (Holden, 2005). Estimări la nivel global arată că din cauza drenărilor au fost eliberate în atmosferă 445.696 mil.tone bioxid de carbon, din care 1298 mil.tone numai în anul 2008 (Joosten, 2009). La această eliberare masivă a cotribuit şi România, unde se apreciază că suprafeţele acoperite de turbării s-au diminuat în ultimii 10 ani, ca urmare a impactului antropic, cu aproximativ 4% (Joosten, 2009).

La nivelul țării, încă din anul 1955, academicianul Emil Pop a atras atenția asupra problemei protejării şi conservării mlaştinilor de turbă, enumerând numeroase mlaştini de o deosebită importanță care au fost distruse. În deceniile parcurse de atunci, starea majorității mlaşinilor de turbă s-a înrăutățit considerabil, unele fiind în totalitate drenate şi înlocuite de terenuri agricole.

În acest context efortul de restaurare (reabilitare) şi conservare la scară națională a acestor ecosisteme unice este unul oportun, foarte important şi de mare actualitate.

Prin proiectul implementat de Institutul de Biologie București al Academiei Române (IBB) „Strategii de restaurare a ecosistemelor de turbărie degradate din România (PeatRO)” finanțat în cadrul Mecanismului Financiar SEE 2009 – 2014, prin Programul RO02 – Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor, au fost evaluate la nivelul României un număr de 218 de turbării și a fost elaborat Programul Național de restaurare a turbăriilor degradate din România. În cadrul acestui proiect au fost elaborate 50 de scheme de restaurare pentru habitate de turbărie și mlaștini alcaline de interes comunitar afectate de desecare.

Domeniul ”Ecosisteme și biodiversitate” al Programului RO-Mediu urmărește în exercițiul de programare MF SEE 2014-2021 punerea în aplicare, din cele 50 de scheme de restaurare menționate anterior, a schemelor de restaurare pentru 45 de turbării puternic afectate de desecarea antropică și/sau naturală, care necesită în principal lucrări de restabilire a regimului hidric. Astfel, prin finanțarea a 4 proiecte (regionale) în cadrul Apelul de propuneri nr. 1 „Restaurarea zonelor umede și turbăriilor” se va asigura menținerea pe termen lung a acestor ecosisteme fragile și vor fi potențate măsurile luate în cadrul unei altui domeniu din Programul RO-Mediu (”Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice”), contribuind în același timp la reducerea și/sau la prevenirea eliberării dioxidului de carbon și a metanului în atmosferă.

Suma totală alocată din bugetul Programului RO-Mediu pentru Apelul de proiecte nr. 1 „Restaurarea zonelor umede și turbăriilor” este de 3.550.000 Euro, reprezentând:

• 3.017.500 Euro (85%) – contribuția Mecanismului financiar SEE 2014-2021;
• 532 500 Euro (15%) – contribuția națională.

Alocarea financiară pentru fiecare proiect finanțat este între 700.000 Euro (valoare minimă proiect) și 900.000 Euro (valoare maximă proiect) cu o rată a grantului de maxim 90% (entități comerciale și ONG-uri) – 100% (entități publice sau private necomerciale altele decât ONG) din totalul costurilor eligibile ale proiectului.

Grupurile țintă directe sunt municipalitățile sau autoritățile locale și proprietarii de terenuri. Beneficiarii indirecți includ grupurile țintă directe, precum și publicul larg care utilizează zonele umede/turbăriile reabilitate și serviciile ecosistemice ale acestora.

• Mai multe informații pot fi consultate în Ghidul Solicitantului

Precizări privind lansarea Apelului nr. 1 – Restaurarea zonelor umede și turbăriilor, în cadrul Programului RO-Mediu:

• Ghidul Apelului nr. 1 a fost în consultare publică în perioada: 10.06 – 09.07.2020
• Apelul nr. 1 a fost lansat pe 16.09.2020 pentru o perioadă inițială de 4 luni, fiind prelungit cu încă 2 luni datorită pandemiei (SARS COV 2) și pentru a veni în sprijinul solicitărilor potențialilor Promotori de Proiect, respectiv până la 31.03.2021.

Solicitanții eligibili (Promotorii de Proiect) sunt entități publice sau private, comerciale sau necomerciale și organizații non-guvernamentale, constituite ca persoană juridică în România.

Partenerii de Proiect eligibili sunt entități publice sau private, comerciale sau necomerciale, precum și organizații non-guvernamentale, care au calitatea de persoane juridice, fie în statele Donatoare (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), fie în România, care sunt implicați în mod activ în implementarea proiectului și contribuie în mod efectiv la acesta.

Proiectele finanțate în cadrul domeniului ”Ecosisteme și biodiversitate” contribuie la realizarea indicatorilor aferenți următoarelor rezultate ale Programului RO-Mediu: