Ecosistemele de turbărie sunt formațiuni biologice specifice, care ocupă suprafețe relativ restrânse. Sunt deosebit de valoroase, deoarece găzduiesc numeroase specii de plante şi animale relicte, strict dependente de acest tip de habitat. De asemenea, zăcământul turbos este un adevărat tezaur de fosile din care poate fi reconstituită istoria vegetației, faunei şi climei. Speciile tipice şi caracteristice acestor sisteme au exigențe speciale față de factorii de mediu, ceea ce le face să fie deosebit de sensibile la schimbările înregistrate la nivelul factorilor abiotici limitativi, ce includ aprovizionarea cu apă, pH-ul apei şi al substatului şi cantitatea de material organic.

Drenarea, transformarea lor în terenuri agricole, păşunatul şi cositul intensiv, incendierea, extragerea turbei, etc. sunt numai câțiva dintre factorii antropici care periclitează buna funcţionare a acestor sisteme deosebit de fragile, care se adaugă la factorii abiotici menționați mai sus.

La nivel global, turbăriile stochează aproximativ o jumătate din rezerva de carbon a solului prin capacitatea de a absorbi şi stoca pe termen lung bioxidul de carbon atmosferic. De aceea sunt cosiderate a avea un rol major în moderarea schimbărilor climatice.

Drenarea turbăriilor, urmată de eliberarea masivă de bioxid de carbon şi gaz metan, poate avea un impact major asupra încălzirii climei şi a schimbărilor climatice. Studiile au demonstrat că turbăriile drenate din zona temperată eliberează prin oxidarea turbei aproximativ 25 tone de bioxid de carbon per hectar anual (Șotropa, 2010). Se estimează că în ultimii 10.000 de ani bioxidul de carbon atmosferic stocat în turbării a redus temperatura globală cu aproximativ 1.5-2˚C (Holden, 2005). Estimări la nivel global arată că din cauza drenărilor au fost eliberate în atmosferă 445.696 mil.tone bioxid de carbon, din care 1298 mil.tone numai în anul 2008 (Joosten, 2009). La această eliberare masivă a cotribuit şi România, unde se apreciază că suprafeţele acoperite de turbării s-au diminuat în ultimii 10 ani, ca urmare a impactului antropic, cu aproximativ 4% (Joosten, 2009).

La nivelul țării, încă din anul 1955, academicianul Emil Pop a atras atenția asupra problemei protejării şi conservării mlaştinilor de turbă, enumerând numeroase mlaştini de o deosebită importanță care au fost distruse. În deceniile parcurse de atunci, starea majorității mlaşinilor de turbă s-a înrăutățit considerabil, unele fiind în totalitate drenate şi înlocuite de terenuri agricole.

În acest context efortul de restaurare (reabilitare) şi conservare la scară națională a acestor ecosisteme unice este unul oportun, foarte important şi de mare actualitate.

Prin proiectul implementat de Institutul de Biologie București al Academiei Române (IBB) „Strategii de restaurare a ecosistemelor de turbărie degradate din România (PeatRO)” finanțat în cadrul Mecanismului Financiar SEE 2009 – 2014, prin Programul RO02 – Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor, au fost evaluate la nivelul României un număr de 218 de turbării și a fost elaborat Programul Național de restaurare a turbăriilor degradate din România. În cadrul acestui proiect au fost elaborate 50 de scheme de restaurare pentru habitate de turbărie și mlaștini alcaline de interes comunitar afectate de desecare.

Domeniul ”Ecosisteme și biodiversitate” al Programului RO-Mediu urmărește în exercițiul de programare MF SEE 2014-2021 punerea în aplicare, din cele 50 de scheme de restaurare menționate anterior, a schemelor de restaurare pentru 45 de turbării puternic afectate de desecarea antropică și/sau naturală, care necesită în principal lucrări de restabilire a regimului hidric. Astfel, prin finanțarea a 4 proiecte (regionale) în cadrul Apelul de propuneri nr. 1 „Restaurarea zonelor umede și turbăriilor” se va asigura menținerea pe termen lung a acestor ecosisteme fragile și vor fi potențate măsurile luate în cadrul unei altui domeniu din Programul RO-Mediu (”Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice”), contribuind în același timp la reducerea și/sau la prevenirea eliberării dioxidului de carbon și a metanului în atmosferă.

Suma totală alocată din bugetul Programului RO-Mediu pentru Apelul de proiecte nr. 1 „Restaurarea zonelor umede și turbăriilor” este de 3.550.000 Euro, reprezentând:

• 3.017.500 Euro (85%) – contribuția Mecanismului financiar SEE 2014-2021;
• 532 500 Euro (15%) – contribuția națională.

Alocarea financiară pentru fiecare proiect finanțat este între 700.000 Euro (valoare minimă proiect) și 900.000 Euro (valoare maximă proiect) cu o rată a grantului de maxim 90% (entități comerciale și ONG-uri) – 100% (entități publice sau private necomerciale altele decât ONG) din totalul costurilor eligibile ale proiectului.

Grupurile țintă directe sunt municipalitățile sau autoritățile locale și proprietarii de terenuri. Beneficiarii indirecți includ grupurile țintă directe, precum și publicul larg care utilizează zonele umede/turbăriile reabilitate și serviciile ecosistemice ale acestora.

• Mai multe informații pot fi consultate în Ghidul Solicitantului:

APEL PENTRU PROPUNERI Nr. 2 „MĂSURI DE REDUCERE A CONTAMINĂRII CU SUBSTANȚE PERICULOASE ÎN SPAȚII DE STOCARE TEMPORARĂ A DEȘEURILOR MUNICIPALE”

Prin apelul pentru „Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în spații de stocare temporară a deșeurilor municipale”, Programul RO-Mediu își propune creșterea capacității de a gestiona/reduce/elimina riscurile generate de substanțele periculoase și deșeurile municipale.

Apelul pentru propuneri (Apelul nr.2) se adresează exclusiv proiectelor care au ca obiectiv „Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în spații de stocare temporară a deșeurilor municipale”, sprijinind componenta de Ecosisteme și Mediu a Programului, concepută pentru a răspunde nevoilor și problemelor identificate în timpul consultărilor părților interesate.

Riscurile cheie pe care spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale le prezintă, sunt: formarea de miros și praf, împrăștierea deșeurilor ușoare (hârtie, plastic) de către vânt, pătrunderea apei din precipitații în corpul spațiului de stocare temporară a deșeurilor municipale, scurgerea levigatului (care percolează corpul depozitului) în apa subterană, emisii în atmosferă, apariția incendiilor pe depozite, deteriorarea stratului de vegetație de la suprafață din cauza gazului spațiului de stocare, deformări ale corpului spațiului de stocare, cu ruperi de taluz datorate unei gestionări defectuoase, care pot afecta mediul în vecinătatea corpului spațiului de stocare (sol, ape subterane, miros, etc.). Impact negativ asupra peisajului urban, având în vedere că amplasarea spațiilor de stocare este, de regulă, în perimetrul unor zone urbane, cu consecințe ecologice, sociale și economice.

Rezultatele așteptate în urma acestui apel de proiect se referă la închiderea a minim 2 spații de stocare temporară a deșeurilor municipale.

Punerea în aplicare a măsurilor de închidere a depozitelor temporare de deșeuri municipale va contribui la îmbunătățirea capacității de gestionare și abordare a riscurilor generate de substanțele periculoase, precum și la îndeplinirea unor obiective cheie specifice celui de-al 7-lea Program de Acțiune pe Mediu: protejarea, conservarea si sporirea capitalului natural al Uniunii; transformarea Uniunii într-o economie verde, eficiența din punct de vedere al resurselor și competitivă din punct de vedere al nivelului scăzut al carbonului; protejarea cetățenilor Uniunii față de provocările legate de mediu și riscurile asupra sănătății si bunăstării.

Astfel, componenta „Ecosisteme și Mediu” din Programul RO-Mediu prin apelul de proiecte „Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în spații de stocare temporară a deșeurilor municipale”, este considerată a avea o relevanţă ridicată pentru obiectivele Programului.

Grupurile țintă directe sunt municipalitățile. Beneficiarii indirecți sunt localitățile aflate în proximitatea municipalităților beneficiare directe, precum și alte autorități locale/regionale care sunt responsabile de managementul spațiilor de stocare temporară a deșeurilor municipale.

STADIU: APEL DESCHIS (data lansării 01.03.2021)

TERMEN: 30.06.2021, ora 17:00.

BUGET ALOCAT: 5.000.000 €

RATA DE SUBVENȚIE A PROIECTULUI: 100% din costurile eligibile totale ale proiectului pentru autorități la nivel local sau regional (municipale/județene).

Proiectul poate fi implementat în parteneriat cu una sau mai multe entități din România și/sau State Donatoare.

Alocarea financiară pentru fiecare proiect finanțat este între 1.300.000 € (valoare minimă proiect) și 2.500.000 € (valoare maximă proiect)

Mai multe informații pot fi consultate pe www.eeagrants.org și www.eeagrantsmediu.ro